Ossés
Aparença
Ossés | |
Ortzaize (eu) ![]() Ossès | |
| |
Geografia fisca | |
---|---|
43° 14′ 34″ N, 1° 17′ 01″ O | |
Superfícia | 42,38 km2 |
Altitud minimala | 101 m |
Altitud maximala | 897 m |
Geografia politica | |
Region istorica | Bascoat ![]() |
Parçan | Baisha Navarra ![]() |
Estat | ![]() |
Region 75 | Nòva Aquitània ![]() |
Departament 64 | Pirenèus Atlantics ![]() |
Intercom 246401822 | de Garazi Baigorri |
Cònsol | Martin Elgue (2008-2014) |
Demografia | |
• Populacion | 895 ab. (2013) |
• Densitat | 21,12 ab./km² |
Informacions complementàrias | |
Gentilici | (en francés) |
Còdi postal | 64780 |
Còdi INSEE | 64436 |
Ossés (Ortzaize en basco, Ossès en francés) qu'ei ua comuna deu Bascoat, en Baisha Navarra, administrada peu departament deus Pirenèus Atlantics dens la region de Navèra Aquitània, ancianament d'Aquitània.
Geografia[modificar | Modificar lo còdi]
Los quartièrs que son Ahaize, Eihartze, Gahardu, Harizmendia, Hortza, Iriberri e Ugartzan.
Idrografia[modificar | Modificar lo còdi]
L'arriu de Niva, lo son afluent l'arrivet de Lakako, e d'autes arrivets que traucan lo territòri de la comuna.
Comunas tòcatocantas[modificar | Modificar lo còdi]
- Makea en Labord au nòrd
- Irisarri a l'èst
- Sent Martin d'Arròsa e Bidarrai a l'oèst
- Jatsu Garazi au sud-èst
- Azkarate e Izpura au sud
Ekonomia[modificar | Modificar lo còdi]
L'agricultura qu'ei l'activitat economica principau. Que s'i produtz vin d'Irulegi.
Istòria[modificar | Modificar lo còdi]
Administracion[modificar | Modificar lo còdi]
Demografia[modificar | Modificar lo còdi]
Lo recensament de 1793 que comptava 3347 estatjants.
1901 | 1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 1999 |
---|---|---|---|---|---|---|
1.814 | 989 | 845 | 731 | 678 | 692 | 694 |
![](http://chped.net/https/upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Evolution_de_la_population.gif/300px-Evolution_de_la_population.gif)
De véder[modificar | Modificar lo còdi]
- A Ahaize que's tròba un site hortificat protoistoric
- Que i a mencions sus l'ostau tradicionau basco Ospitalea aus sègles XIIIau, XVIIau e XVIIIau
- Los ostaus tradicionaus bascos Apalasia, Bilaenia e Sastriarenea que datan deu sègle XVIIau
- Los ostaus tradicionaus bascos Inda e Inxortenia que datan deu sègle XVIau
- Que i a de mencions au ostau tradicionau basco Harizmendia aus sègles XVIau, XVIIau e XVIIIau
- La capèra de Sant Vincenç que data deu sègle XVIIau
- La glèisa de Sant Julian que data deu sègle XIIau e qu'estó restaurada au sègle XVIIau, gràcias a la peticion deus estatjants d'Ossés a la reina de Navarra Joana de Labrit.
-
Fronton au costat de la glèisa.
-
Ostau dens lo quartièr d'Ahaize.
-
Quartièr d'Ahaize.
-
Entrada de la vila.